Motto: ...În amintirea dragului meu Prinţ.
A fost odată un prinţ. Se născuse din seminţie
nobilă şi ursitoarele s-au grăbit să-i facă daruri. Cea dintâi rosti un
descântec, îi atinse creştetul cu bagheta şi pe dată părul micului prinţ se
făcu precum argintul, ochii primiră culoarea chihlimbarului iar chipul, o frumuseţe desăvârşită. Cea de a
doua îl înzestră cu o fire blajină şi iubitoare, cu modestie, înţelepciune şi
glas dulce.
Ultima dintre ursitoare trebuia să-i alcătuiască
drumul vieţii. S-a întâmplat ca tocmai atunci aceasta să fie foarte, foarte
supărată din pricina unui spin care îi sfâşiase pelerina. Fără a chibzui prea
mult, ea luă hotărârea ca făptura nevinovată să-şi afle menirea într-o lume
străină şi să-i înveţe pe trăitorii acelui meleag calea eliberării din
împietrirea inimii. Dar, pentru că furia nu-i dădea pace, îi hărăzi totodată şi
o sănătate şubredă.
Nu mult timp după acestea se ivi prima încercare: micul
prinţ se trezi fără veste departe de ai săi. Pornise pe calea destinului şi
părea că nimeni nu ostenea să asculte ori să-i priceapă tânguirea graiului
melodios. Cerea puţin şi stăruia cu umilinţă doar atunci când foamea sau setea
îl împingeau a-şi cere simbria. Virtuţile precum şi trăsăturile-i delicate aduceau bucurie celor în preajma cărora se
afla. Din ce în ce mai mulţi doreau să-l audă, să-i atingă părul de argint iar el
arăta tuturor recunoştinţă, bunăvoinţă şi devotament. Nu exista vreo frunte
cernită care să nu fie înseninată de aspectul fără cusur la care se adăuga
purtarea lui cuviincioasă deşi puţini se îngrijeau de trebuinţele si
suferinţele firavei făpturi.
Clipă de clipă, zi după zi, inimile ferecate prinseră
a vibra sfărâmând crusta de piatră. Sentimente tulburătoare încălzeau sufletele
celor ce se numeau stăpâni. Astfel, cugetul lor a fost descătuşat şi au putut să-i
admire însușirile demne de un creştet încoronat.
În semn de preţuire, l-au numit Prinţul de Argint cu Ochi de Chihlimbar.
Tăcut, aşa cum îi era felul, tânărul prinţ păşi
în cele din urmă spre Tărâmul Veşniciei, mulţumit că îşi împlinise soarta.